Cât se coace blatul pregătim crema. Frecăm gălbenușurile cu zahărul, adăugăm amidonul diluând compoziția cu câte puțin lapte și amestecând bine ca să evităm cocoloașele. Punem tot laptele și punem crăticioara pe foc, amestecând până se îngroașă și obținem o cremă. Atenție la crăticioara în care facem crema, să fie de bună calitate, cu fund gros. Eu de obicei foloseam un tuciuleț cu pereții și fundul gros.
Când s-a îngroșat suficient tragem de pe foc și împărțim crema în 2. Cel mai bine e să folosiți un cântar, nu la ochi ca să fim siguri că e suficient din ambele. Jumătate din cremă rămâne de vanilie, în aceasta adăugăm 150 grame de unt și esență de vanilie. În cealaltă jumătate adăugăm ciocolata ruptă bucățele, esență de rom și 100 de grame de unt și amestecăm până se topește și se omogenizează.
Dăm de-o parte cele 2 creme, le lăsăm să se răcească. Noi ne apucăm să batem frișca, pe care am ținut-o în frigider până acum.
Când avem totul rece ne apucăm să asamblăm. Însiropăm foarte delicat blatul, cu o pensulă pe care o înmuiem în lapte ușor călduț. Nu trebuie însiropat bine ca la tort, nu îl îmbibăm, doar foarte foarte puțin. Personal am făcut prăjitura de vreo 4 ori și nu am însiropat de fiecare dată blatul, dar nici nu mi s-a părut că aș fi făcut ceva greșit. Deci rămâne la alegerea fiecăruia dacă vrea sau nu să însiropeze.
Punem apoi crema de ciocolată, biscuiții însiropați în lapte și crema de vanilie. Deasupra punem frișca, o nivelăm frumos și uniform, peste care presărăm nucă de cocos.
Dăm prăjitura la rece pentru câteva ore sau chiar peste noapte. Pentru a o tăia în bucăți egale și cât mai aproape de perfecțiunea prăjiturilor pe care le tot vedem pe ici pe acolo, e musai să folosim un cuțit bine ascuțit, pe care fie îl încingem la foc, fie îl trecem prin apă fierbinte. De asemenea e important să ștergem lama după fiecare tăietură. Și desigur să ne înarmăm cu un pic de răbdare!